Generalul Michael Erik Kurilla, șeful Comandamentului Central al Statelor Unite, a ajuns în Israel pentru a sprijini coordonarea unui răspuns militar la atacul iranian cu rachete din 1 octombrie 2024. Această acțiune a venit ca represalii pentru campania militară israeliană împotriva Hezbollah și Hamas, sprijinite de Iran. Aproximativ 200 de rachete balistice iraniene au fost lansate asupra Israelului, majoritatea fiind interceptate de sistemele antirachetă israeliene și de navele americane din Mediterană. Cu toate acestea, câteva rachete au reușit să lovească baze militare israeliene, fără a cauza distrugeri majore.
În replică, Israelul a amenințat cu o contraofensivă „semnificativă”, dar până acum nu a oferit detalii concrete. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a organizat consultări cu liderii militari și politici pentru a decide pașii următori, inclusiv posibile acțiuni împotriva Hamas și Hezbollah, împotriva cărora Israelul derulează deja operațiuni extinse.
Pe plan diplomatic, tensiunile cresc între SUA și Iran. Președintele american Joe Biden, preocupat de impactul economic al unui conflict extins asupra alegerilor prezidențiale din noiembrie, a cerut Israelului să evite atacarea instalațiilor petroliere iraniene, de teamă că un astfel de atac ar putea afecta prețurile globale la petrol. În schimb, candidatul republican Donald Trump a sugerat că Israelul ar trebui să țintească instalațiile nucleare ale Iranului.
De partea sa, Iranul continuă să adopte o poziție fermă, ministrul de externe Abbas Araghchi avertizând că orice atac împotriva Iranului va fi întâmpinat cu o reacție „și mai puternică”. Araghchi, aflat într-o vizită la Damasc pentru discuții cu președintele sirian Bashar al-Assad, a cerut încetarea focului în Gaza și Liban, sugerând că există inițiative diplomatice în curs pentru a detensiona conflictul.
Rămâne de văzut ce decizii vor lua Israelul și SUA în fața unei situații care escaladează rapid, în contextul presiunilor militare și politice tot mai mari.
