Republica Moldova a fost scena unui moment crucial pe 20 octombrie, când cetățenii au fost chemați la urne pentru a alege noul președinte și pentru a vota într-un referendum privind modificarea constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană. Cu o prezență la vot semnificativă, primul tur al alegerilor a reflectat o preferință clară pentru opțiunea pro-europeană, în ciuda presiunilor exercitate de Rusia. Președinta în exercițiu, Maia Sandu, a fost o susținătoare vocală a integrării europene și a reafirmat că aderarea la UE este singura cale prin care țara poate depăși influența istorică a Kremlinului.
Reacția Moscovei la rezultatele preliminare nu a întârziat să apară. Oficialii ruși au calificat opțiunea pro-UE ca fiind o „anomalie”, sugerând că procesul electoral ar fi fost influențat de factori externi și că rezultatele nu ar reflecta voința reală a populației. Deși acuzațiile nu au fost susținute cu dovezi, tensiunile diplomatice dintre Chișinău și Moscova continuă să crească, alimentând discuțiile despre viitorul Republicii Moldova în contextul geopolitic actual
