România intră într-o perioadă intensă pe scena politică, în contextul în care se apropie alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Campania electorală a fost marcată de tensiuni și o retorică din ce în ce mai dură între candidați, în special din partea partidelor mari precum PSD și PNL, dar și a formațiunilor populiste și naționaliste care își consolidează prezența în sondaje. În această perioadă, există îngrijorări legate de deficitul bugetar în creștere și de încetinirea economiei, semnale ce amintesc de crizele anterioare, cum ar fi cea din 2008-2010, când măsurile populiste au dus la scăderi drastice ale salariilor după alegeri. Acum, partidele politice se confruntă cu presiunea de a atrage voturi, dar fără a lua măsuri economice nepopulare, cum ar fi reducerea cheltuielilor bugetare.
Alegerile din 2024 sunt văzute ca o „ultimă șansă” pentru a reorienta țara către o cale de stabilitate economică, în condițiile unui război de lungă durată la granița cu Ucraina și a unei creșteri a datoriilor publice. În contextul tensionat, unii candidați promit majorări salariale și investiții în infrastructură, în ciuda problemelor de finanțare, în timp ce alții cer măsuri stricte de austeritate pentru a preveni o nouă criză financiară
Alegerile nu reprezintă doar o confruntare între candidați, ci o bătălie pentru viitorul economic și politic al țării, punând în balanță populismul și măsurile responsabile.
