Un cutremur cu magnitudinea mb 6.4 a avut loc pe 17 noiembrie 2024, la ora 14:16:31 (ora României), în regiunea de sud-est a insulelor Ryukyu, Japonia. Seismul s-a produs la o adâncime de 10.0 km, fiind resimūit cu intensitate semnificativă în zonă, într-o regiune cunoscută pentru activitatea sa seismologică intensă.
Istoric al cutremurelor din Japonia
Japonia se află pe una dintre cele mai active falii tectonice din lume, întrucât se situează la intersecția plăcilor tectonice Pacifică, Filipineză, Euroasiatică și Nord-Americană. Această amplasare geografică face ca Japonia să fie frecvent lovită de cutremure de intensitate variabilă.
Unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria Japoniei a fost Marele Cutremur Kanto din 1923, cu o magnitudine de 7.9. Acesta a cauzat peste 140.000 de victime și a distrus o mare parte din Tokyo și Yokohama. După decenii de reconstrucție și dezvoltare, Japonia a implementat tehnologii avansate de construcții rezistente la seisme.
Un alt moment tragic a fost cutremurul din Kobe din 1995 (magnitude 6.9), care a provocat moartea a peste 6.400 de oameni și a cauzat daune materiale masive. Impactul acestui seism a condus la o revizuire profundă a politicilor de siguranță seismică și la modernizarea infrastructurii naționale.
De asemenea, cutremurul din 11 martie 2011, cu o magnitudine de 9.0, rămas cunoscut ca Marele Cutremur din Tōhoku, a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia. Acesta a declanșat un tsunami devastator, care a lovit coasta de est a țării, provocând peste 15.000 de victime și declanșând criza nucleară de la Fukushima.
Cutremurul din 17 noiembrie 2024 se alătură astfel unei liste lungi de evenimente seismice care marchează istoria Japoniei, subliniind nevoia continuă de pregătire și reziliență în fața acestor fenomene naturale. Sistemele de avertizare timpurie ale Japoniei și structurile de construcții moderne contribuie la limitarea pagubelor și protejarea vieților omenești, dar natura imprevizibilă a cutremurelor rămâne o provocare permanentă.
