Previziunile economice recente ale Comisiei Europene indică o perspectivă dificilă pentru piața financiară din România în anii următori. Potrivit raportului publicat, inflația în șara noastră rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, situându-se mult peste media regională și afectând semnificativ perspectivele economice și monetare.
În luna octombrie, rata inflației în România a atins 4,7%, o valoare de peste două ori mai mare față de media UE, care s-a situat la aproximativ 2%. Această situație persistă de cel puțin șase luni, consolidând poziția României drept țara cu cea mai mare inflație din blocul comunitar.
Previziuni îngrijorătoare pentru următorii ani
Conform estimărilor oficiale ale Comisiei Europene, inflația medie în UE este proiectată să scadă la 2,4% până în 2025 și să atingă nivelul de 2% în 2026, o rată considerată stabilă și conformă cu obiectivele monetare ale Băncii Centrale Europene (BCE). În schimb, România se confruntă cu o realitate mult mai dură: inflația va crește în acest an până la 5,5%, iar previziunile pentru 2025 indică o rată de 3,9%, urmată de 3,6% în 2026.
Aceste proiecții subliniază o problemă structurală în contextul economic românesc. Inflația persistent ridicată ar putea avea consecințe directe asupra politicilor monetare ale Băncii Naționale a României (BNR). Analiza economiștilor sugerează că într-un astfel de context, scăderea dobânzilor la credite și depozite – o măsură mult așteptată de mediul de afaceri și de consumatori – va rămâne improbabilă în următorii doi ani.
Factori care contribuie la creșterea inflației
Printre cauzele care determină menținerea inflației la un nivel ridicat în România se numără costurile energetice și cele ale materiilor prime, precum și impactul prelungit al crizelor globale asupra lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, politicile fiscale expansioniste adoptate în ultimii ani au influențat creșterea generală a prețurilor. Specialistii avertizează că fără o consolidare fiscală și reforme eficiente, inflația va continua să fie o piedică în calea stabilității economice.
Impactul asupra politicii monetare și economiei naționale
Rata dobânzilor, un instrument cheie prin care BNR poate controla inflația, este susceptibilă să rămână ridicată pe termen mediu. Cu o inflație semnificativ peste media UE, presiunea asupra BNR va fi de a menține sau chiar de a crește dobânzile de referință pentru a tempera creșterea prețurilor. Această măsură ar putea avea efecte nefaste asupra creditării și investițiilor, în special în sectoarele dependente de finanțări externe sau de credite accesibile.
Pentru mediul de afaceri și populație, perspectivele sunt descurajante. Ratele mari ale dobânzilor vor continua să încarce costurile împrumuturilor, limitând capacitatea de investiții și de consum. Aceasta ar putea duce la o creștere economică modestă și la o stagnare a standardului de viață.
Soluții și perspective viitoare
Economiștii internaționali subliniază că reformele structurale și o gestionare mai strictă a politicilor fiscale sunt cruciale pentru stabilizarea inflației și, implicit, pentru reducerea dobânzilor în viitor. Investițiile în infrastructură, creșterea productivității și adoptarea unor politici de eficientizare a cheltuielilor publice ar putea contribui la un mediu economic mai favorabil.
Cu toate acestea, date fiind condițiile actuale, se pare că România va trebui să facă față unei perioade prelungite de incertitudine monetară, în care creșterea costurilor de finanțare va afecta pe termen lung stabilitatea economică și bunăstarea generală a populației.
