Conform Agerpres, Președinția COP29, deținută de Azerbaidjan, a anunțat adoptarea Obiectivului de Finanțare de la Baku (BFG), un angajament istoric de a mobiliza anual 1,3 trilioane de dolari pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în combaterea schimbărilor climatice. Acest obiectiv depășește semnificativ ținta anterioară de 100 de miliarde de dolari și vizează statele cel mai vulnerabile, inclusiv țările cel mai puțin dezvoltate și insulele mici.
Un Angajament Crucial pentru Viitorul Climatic
Țările dezvoltate au promis să asigure 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035, fonduri ce vor proveni din surse publice, investiții private mobilizate sau garantate și eventuale taxe globale, cum ar fi cele pe transportul maritim sau aviație. Potrivit organizatorilor, discuțiile s-au prelungit cu 48 de ore pentru a ajunge la un consens.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că acordul reprezintă „o fundație” pentru viitoare eforturi, dar a avertizat că angajamentele trebuie „respectate în întregime și la timp”. El a subliniat importanța acestui acord pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Reacții Amestecate din Partea Delegațiilor
Wopke Hoekstram, comisarul european pentru negocierile climatice, a lăudat planul ca fiind un pas esențial, declarând că suma de 1,3 trilioane de dolari este „ambițioasă, necesară și realizabilă”. Cu toate acestea, criticile nu au întârziat să apară:
- Chandni Raina, reprezentanta Indiei, a descris acordul drept „o iluzie optică” și a susținut că documentul nu reflectă gravitatea provocării climatice.
- Negociatorul-șef al grupului african, Ali Mohamed, a considerat angajamentele „prea vagi” și „tardive”.
Geopolitica și Clima: O Relație Tensionată
Ministrul columbian al Mediului, Susana Muhamad, a declarat că negocierile au fost dominate de interese geopolitice, nu de priorități climatice. Victoria recentă a lui Donald Trump în alegerile din SUA a intensificat presiunile pentru a obține un acord care să fie aplicabil și sub o administrație potențial mai puțin favorabilă politicilor climatice.
Concluzie
Conform Agerpres, acordul de la Baku reprezintă un progres esențial, dar implementarea sa va depinde de respectarea angajamentelor financiare și de colaborarea internațională. În ciuda criticilor, summitul a reușit să mențină vii speranțele de a limita efectele schimbărilor climatice.