Josep Borrell: Statele UE Obligate să Respecte Mandatele CPI împotriva Lui Netanyahu și Altora – Împărțirea Europei în Fața Justiției Internaționale
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că țările Uniunii Europene au obligația legală de a implementa mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și șefului militar al mișcării Hamas, Mohammed Deif. Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității. Declarațiile lui Borrell vin într-un context de diviziuni profunde între statele UE privind aplicarea acestui tip de măsuri.
Obligații Internaționale și Poziția UE
În timpul unei vizite în Cipru, Borrell a precizat că țările semnatare ale Statutului de la Roma, inclusiv toate statele UE, sunt obligate prin lege să respecte deciziile CPI. Aceleași obligații revin și țărilor candidate la aderare. “Aceasta nu este o opțiune, ci o obligație”, a spus el.
Șeful diplomației europene a ținut să combată acuzațiile de antisemitism, deseori invocate în discuțiile critice la adresa politicilor guvernului israelian. “Criticarea deciziilor unui guvern, inclusiv cel al lui Netanyahu, nu poate fi echivalată cu antisemitismul”, a declarat Borrell.
Totuși, el a atras atenția asupra faptului că statele membre ale UE sunt profund divizate în raport cu implementarea deciziilor CPI, ceea ce pune sub semnul întrebării unitatea europeană în fața problemelor de justiție internațională.
Reacții Divergente ale Statelor UE
Diviziunile au devenit evidente după ce premierul ungar Viktor Orban a invitat deschis pe Benjamin Netanyahu să viziteze Ungaria, garantând că nu va fi arestat. Ungaria nu este singurul stat membru care ezită. Guvernul german, de exemplu, a recunoscut că este “dificil de imaginat” să-l aresteze pe Netanyahu, o poziție justificată prin prisma istoriei Holocaustului.
Această dublă măsură a fost criticată de Borrell, care a subliniat ipocrizia unor state membre care au aplaudat mandatele de arestare ale CPI împotriva liderilor ruși, dar care acum rămân tăcute sau refuză să coopereze în cazul liderilor israelieni.
Contextul Mandatelor CPI
Mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni și ai mișcării Hamas vin în urma escaladării conflictului din Gaza. Ofensiva armatei israeliene, lansată în octombrie 2023, a provocat pierderi masive de vieți omenești în rândul populației palestiniene, cu peste 44.000 de morți până în prezent, în timp ce atacul inițial al Hamas a ucis aproximativ 1.200 de civili israelieni.
Mandatul CPI reprezintă o recunoaștere a gravității situației umanitare și a încălcării drepturilor internaționale în acest conflict. În același timp, el evidențiază limitele justiției internaționale, confruntată cu interesele geopolitice divergente ale statelor implicate.
Implicarea Europei și Viitorul Justiției Internaționale
Declarațiile lui Josep Borrell scot la lumină nu doar obligațiile legale ale UE, ci și tensiunile politice și morale care împiedică o aplicare unitară a principiilor justiției internaționale. Fără un consens real, credibilitatea CPI și angajamentul UE pentru statul de drept riscă să fie subminate.
În acest climat, întrebarea rămâne: va reuși Europa să acționeze ca un bloc unitar pentru a apăra valorile justiției internaționale, sau diviziunile interne vor continua să împiedice o aplicare imparțială a acestor norme?
