Alegerile legislative anticipate din Islanda au marcat o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Alianța Social-Democrată, condusă de Kristrún Frostadóttir, a câștigat scrutinul desfășurat duminică, depășind Partidul Independenței al premierului Bjarni Benediktsson. Rezultatul vine pe fondul dizolvării unei coaliții guvernamentale de centru-stânga-dreapta, cauzată de divergențe majore în politică externă, energie și migrație.
Rezultatele scrutinului
Conform datelor oferite de postul public RUV, Alianța Social-Democrată a obținut 20,8% din voturi, ceea ce îi asigură 15 din cele 63 de locuri în Parlamentul Islandez. Este o creștere semnificativă față de alegerile din 2021, când formațiunea a obținut doar 10%.
Pe locul doi s-a clasat Partidul Independenței, cu 19,4% din voturi, marcând cel mai slab rezultat electoral din istoria sa. De asemenea, Partidul Reforma Liberală a obținut 15,8%, consolidându-și poziția ca o forță politică emergentă.
Eșecuri ale coaliției precedente
Fostul guvern, format din Partidul Independenței, Mișcarea Stânga-Verzi și Partidul Progresist, s-a prăbușit în octombrie, pe fondul neînțelegerilor interne. Acestea au inclus disputele privind politica energetică și gestionarea migrației. Mișcarea Stânga-Verzi nu a reușit să atingă pragul electoral de 5%, obținând doar 2,3% din voturi, iar Partidul Progresist a scăzut dramatic, de la 17,3% în 2021 la 7,8%.
Prioritățile alegătorilor
Într-o țară afectată de inflație ridicată și creșteri ale ratelor dobânzilor, principalele preocupări ale cetățenilor au fost sănătatea, locuințele și puterea de cumpărare. Potrivit unui sondaj Gallup, 69% dintre islandezi consideră că sănătatea este principala lor îngrijorare, urmată de situația economică (62%) și de problema locuințelor (61%). În schimb, migrația, deși un subiect de dezbatere politică, a fost menționată doar de 32% dintre respondenți.
Viitorul politic al Islandei
Formarea unei coaliții stabile va reprezenta o provocare, având în vedere structura fragmentată a noului Parlament. Experții politici, precum Olafur Hardarson, consideră că social-democrații ar putea colabora cu liberalii și alte partide mai mici pentru a forma o majoritate. Totuși, sistemul islandez, caracterizat de un “joc deschis” al coalițiilor, face dificilă prezicerea unei configurații finale.
În Islanda, guvernele minoritare sunt rare, ceea ce subliniază necesitatea negocierilor intense pentru a asigura o guvernare stabilă.
Impactul factorilor externi
Pe lângă turbulențele politice, Islanda a fost afectată de erupțiile vulcanice din Peninsula Reykjanes, care au necesitat evacuări frecvente și au amplificat sentimentul de incertitudine al populației. Aceste evenimente au adus în prim-plan nevoia de politici care să răspundă atât crizelor naturale, cât și celor economice.
Concluzie
Victoria social-democraților reprezintă o schimbare de direcție pentru Islanda, indicând dorința cetățenilor de a se îndepărta de politicile conservatoare. Cu toate acestea, formarea unei coaliții stabile și abordarea provocărilor economice și sociale vor testa abilitatea noii conduceri de a răspunde așteptărilor electoratului.
Sursa foto: Keongdagreat/Shutterstock.com
