Parchetul General a anunțat că, deși nu a primit documentele declasificate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), analizează în prezent aspectele ce ar putea justifica inițierea unei anchete penale. Conform instituției, singura documentație primită până acum este hotărârea adoptată în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, dar nu și materialele declasificate ulterior în aceeași zi.
Lipsa Sesizărilor Oficiale și Demersuri de Clarificare
Parchetul subliniază că nu a primit nicio sesizare sau informare din partea instituțiilor publice cu atribuții în procesul electoral, a autorităților de poliție sau altor entități relevante. De asemenea, informația conform căreia Biroul Electoral Central ar fi transmis o sesizare este dezmințită categoric. În schimb, s-a primit doar o petiție redirecționată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), depusă de o persoană fizică, și nu o sesizare oficială privind nereguli majore.
În acest context, Parchetul General precizează că analizează natura faptelor semnalate, posibilele infracțiuni și structura competentă de parchet care ar putea gestiona o eventuală investigație penală. Declasificarea informațiilor ridică însă noi întrebări despre vulnerabilitățile procesului electoral.
Declasificarea și Amenințările Evidențiate
Administrația Prezidențială a confirmat decizia președintelui Klaus Iohannis de a declasifica informațiile furnizate de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Aceste date aduc în prim-plan o serie de riscuri și nereguli grave legate de securitatea electorală:
- Finanțare suspectă a campaniei unui candidat independent
Candidatul independent Călin Georgescu a beneficiat de o finanțare de un milion de euro pentru promovarea pe Sursa și legalitatea acestor fonduri ridică semne de întrebare, sugerând posibilitatea implicării unor actori neautorizați. - Atacuri cibernetice coordonate
Conform documentelor declasificate, un actor statal cibernetic a desfășurat acțiuni împotriva infrastructurilor IT&C folosite în procesul electoral. Aceste atacuri evidențiază o vulnerabilitate majoră în asigurarea integrității procesului democratic. - Operațiuni hibride agresive
România continuă să fie vizată de acțiuni hibride orchestrate de Federația Rusă, care urmăresc destabilizarea țării pe multiple planuri, inclusiv electoral.
Perspectiva Viitoare: Ce Urmează?
Deși Parchetul General nu a inițiat încă o investigație formală, declasificarea acestor informații amplifică presiunea publică pentru elucidarea circumstanțelor descrise. Sunt de așteptat solicitări de clarificare din partea societății civile și a partidelor politice, mai ales în contextul gravității faptelor semnalate.
Totodată, autoritățile române vor trebui să consolideze măsurile de securitate electorală și să îmbunătățească comunicarea între instituțiile responsabile pentru a preveni alte incidente similare. Implicarea actorilor străini în procesele democratice subliniază nevoia unei cooperări internaționale mai ample, atât la nivel regional, cât și global.
Această situație relevă o serie de provocări, punând în evidență necesitatea unui răspuns rapid, coordonat și transparent din partea autorităților. Rezultatul investigațiilor, dacă vor fi declanșate, ar putea avea implicații majore pentru credibilitatea și siguranța proceselor electorale din România.
