La 35 de ani după Revoluție și în contextul unor promisiuni electorale recurente, România pare să facă pași importanți către modernizarea infrastructurii naționale. Guvernul a aprobat recent fonduri de 8,3 milioane lei pentru despăgubiri necesare exproprierilor pe coridorul DN 71 Bâldana-Târgoviște-Sinaia, un proiect de importanță strategică menit să faciliteze traficul rutier și să pregătească țara pentru o viitoare rețea de transport autonom și digitalizat.
Infrastructură de secol XXI pentru o Românie în plină schimbare
Conform deciziei guvernamentale din 12 decembrie, proiectul presupune extinderea drumului DN 71 la patru benzi între Bâldana și Târgoviște și modernizarea traseului dintre Târgoviște și Sinaia pe două benzi. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de a transforma infrastructura națională în una pregătită pentru tehnologiile viitorului, cum ar fi vehiculele electrice și autonome. Proiectul vine într-o perioadă critică pentru România, care se confruntă cu provocări majore privind mobilitatea și siguranța rutieră.
În paralel, proiecte similare sunt în desfășurare pe trasee-cheie din întreaga țară. Construcția Autostrăzii de Centură a Bucureștiului implică despăgubiri de 65,45 milioane lei pentru exproprierea a 772 de imobile. De asemenea, exproprieri semnificative sunt programate pe coridoarele autostrăzilor Sibiu-Pitești și Ploiești-Buzău, în încercarea de a fluidiza traficul și de a conecta mai eficient regiunile țării cu rețeaua europeană de transport.
Viitorul mobilității și promisiunile neîmplinite
Aceste măsuri vin în contextul unui număr mare de promisiuni făcute de-a lungul decadelor și care au fost amânate din cauza birocrației și a lipsei de voință politică. România are una dintre cele mai slab dezvoltate infrastructuri din Uniunea Europeană, iar lipsa autostrăzilor moderne a afectat creșterea economică și investițiile străine. În plus, accidentele rutiere au rămas la cote alarmante din cauza infrastructurii învechite.
Planurile actuale sunt percepute drept un efort disperat pentru a alinia țara la standardele europene de mobilitate. Uniunea Europeană, prin fondurile de coeziune și programele de infrastructură precum Connecting Europe Facility, pune presiune pe statele membre să finalizeze proiectele de transport pentru a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă și reducerea emisiilor de carbon.
O Românie conectată la viitor?
Dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp, România ar putea deveni un hub regional de transport, gata să adopte tehnologii precum inteligența artificială pentru managementul traficului și rețele de încărcare pentru vehicule electrice. Totuși, rămâne de văzut dacă noile promisiuni vor depăși bariera obișnuită a blocajelor administrative și a întârzierilor istorice.
