Alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova au adus o serie de rezultate care au atras atenția prin strânsa competiție și polarizarea electoratului. După procesarea a aproape 96% din voturi, Maia Sandu a ieșit în frunte, obținând aproximativ 41,8% din sufragii. Actuala președintă, cunoscută pentru orientarea sa pro-europeană și politica de distanțare de Rusia, a beneficiat de un sprijin considerabil din partea electoratului urban și al diasporei. Cu toate acestea, procentajul obținut nu i-a asigurat victoria în primul tur, fiind necesar un al doilea tur de scrutin, programat pentru 3 noiembrie 2024
Alexandr Stoianoglo, contracandidatul din partea Partidului Socialiștilor, a reușit să capteze 26,4% din voturi, fapt ce a demonstrat o reziliență a curentului pro-rus în rândul unui segment important al populației. Această competiție între Sandu și Stoianoglo nu doar că prefigurează un tur doi tensionat, dar evidențiază și o diviziune evidentă în societatea moldovenească, între cei care susțin un viitor european și cei care preferă menținerea unor legături mai strânse cu Moscova.
În paralel cu alegerile prezidențiale, a avut loc și un referendum controversat privind modificarea Constituției pentru a include integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al țării. Rezultatele preliminare au indicat o situație remarcabil de echilibrată, cu ambele opțiuni – „DA” și „NU” – la 50%. Acest echilibru subliniază cât de divizată este societatea moldovenească în privința direcției sale viitoare, iar rezultatele referendumului ar putea genera proteste sau cereri de renumărare.
Prezența la vot a fost una dintre cele mai ridicate din istoria recentă a alegerilor din Moldova, cu 51,7% dintre cetățeni prezentându-se la urne. Un aspect notabil a fost mobilizarea masivă a diasporei, care a participat activ la vot, reflectând dorința acută de schimbare și susținere a vectorului european. Totodată, participarea tinerilor a fost semnificativă, peste 46% dintre cei cu vârsta între 18 și 25 de ani exercitându-și dreptul la vot, un semn că generația tânără devine tot mai implicată în deciziile politice ale țării.
Campania electorală a fost una marcată de intensificarea retoricii geopolitice, iar rezultatele preliminare au fost influențate și de o serie de acuzații de dezinformare. Tabăra Maiei Sandu a semnalat interferența „hibridă” a Rusiei, menționând încercările de influențare a opiniei publice prin răspândirea de informații false. În aceste condiții, Moldova pare să se afle la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu opțiuni de direcție strategică profund divergente.
