Primăria Capitalei a anunțat reluarea lucrărilor de consolidare pentru 10 clădiri emblematice din centrul Bucureștiului, într-un efort de a remedia ani de stagnare și neglijență care au pus în pericol atât patrimoniul arhitectural, cât și siguranța publică. Decizia vine după ce mai multe proiecte similare au fost suspendate din cauza problemelor birocratice și a lipsei de finanțare.
Imobilele în cauză, situate în zone cu un trafic pietonal și turistic intens, se aflau de mult timp în stadii avansate de degradare. În unele cazuri, schelele abandonate și lucrările neterminate au transformat aceste clădiri în adevărate pericole publice. Acțiunea Primăriei vizează atât restaurarea fațadelor, cât și consolidarea structurală, pentru a preveni riscul prăbușirii în caz de seism.
Conform declarațiilor oferite de primarul general Nicușor Dan, decizia reluării acestor lucrări a fost determinată de un raport tehnic actualizat care arată riscuri majore pentru populație. “Am analizat situația și, în urma expertizelor, am decis că aceste clădiri nu mai pot rămâne în starea în care se află. Consolidarea acestora este o prioritate absolută pentru siguranța bucureștenilor și protecția patrimoniului capitalei.”
Proiectele de consolidare sunt parte a unui plan mai amplu de reabilitare urbană, care vizează protejarea clădirilor istorice afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar și de lipsa întreținerii corespunzătoare în ultimele decenii. Cele 10 imobile includ clădiri situate pe străzi centrale precum Calea Victoriei, Bulevardul Magheru și zona Lipscani, zone istorice cu o importanță culturală deosebită.
În trecut, procesele de consolidare au fost blocate de o serie de factori, printre care lipsa fondurilor, litigii juridice complexe privind proprietatea și birocrația excesivă. O parte dintre clădiri au fost incluse în proiecte finanțate prin Programul Național de Consolidare a Imobilelor cu Risc Seismic, însă lucrările au fost sistate din cauza schimbărilor politice și a managementului defectuos al contractelor.
Pentru a asigura finalizarea lucrărilor de această dată, Primăria Capitalei a alocat fonduri suplimentare de la bugetul local și a obținut sprijin financiar din partea Ministerului Dezvoltării. În plus, proiectul va beneficia de fonduri europene nerambursabile, accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform autorităților, lucrările vor include:
- Consolidarea structurală a fundațiilor și planșeelor
- Restaurarea elementelor arhitecturale originale
- Implementarea sistemelor moderne de protecție seismică
- Modernizarea instalațiilor electrice și sanitare pentru conformitatea cu standardele actuale
Proiectul a fost salutat de specialiști în patrimoniu și arhitectură, care au atras atenția de ani de zile asupra pericolului pe care aceste clădiri îl reprezintă. “Este un pas esențial pentru București. Nu doar că protejăm viața cetățenilor, dar păstrăm o parte importantă a identității culturale a orașului,” a declarat arhitectul Șerban Sturdza, membru al Ordinului Arhitecților din România.
Cu toate acestea, inițiativa nu este lipsită de controverse. Unii proprietari de imobile din zonele afectate au contestat în instanță măsurile, acuzând lipsa consultării prealabile și a compensațiilor adecvate pentru eventualele daune cauzate pe durata lucrărilor. În replică, Primăria a anunțat că va înființa un birou special de mediere și informare publică pentru a gestiona transparent toate aspectele acestui proces complex.
Această reluare a lucrărilor marchează un moment crucial pentru București, un oraș vulnerabil în fața riscurilor seismice, dar bogat în clădiri de patrimoniu ce merită conservate. Autoritățile speră ca finalizarea acestor lucrări să reprezinte doar începutul unui proces amplu de modernizare și protecție a zonelor istorice din Capitală.
Surse: Agerpres, Digi24, Ordinul Arhitecților din România, Ministerul Dezvoltării
