Călin Georgescu, cunoscut om politic şi fost candidat la alegerile prezidenţiale, a făcut recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care i-a fost respinsă cererea privind anularea alegerilor prezidenţiale. Contestarea rezultatelor scrutinului a fost motivată de presupuse nereguli în procesul electoral, pe care Georgescu le-a catalogat drept grave încălcări ale legislaţiei în vigoare.
Curtea de Apel Bucureşti a analizat recursul depus, însă a decis respingerea acestuia pe motiv de lipsă de temei juridic solid şi insuficienţa probelor prezentate în sprijinul acuzaţiilor. Conform deciziei instanţei, procesul electoral s-a desfăşurat în conformitate cu reglementările legale, fără indicii clare de fraudă sau vicii de procedură care să justifice anularea alegerilor.
Călin Georgescu a susţinut că decizia instanţei reprezintă o încălcare a dreptului său la un proces echitabil şi a subliniat că va continua să utilizeze toate căile legale pentru a-şi susţine poziţia. Într-un comunicat de presă, acesta a declarat: “Voi lupta în continuare pentru adevăr şi pentru corectitudinea procesului democratic în România.”
În context internaţional, contestarea rezultatelor electorale nu este un fenomen izolat. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, alegerile prezidenţiale din 2020 au fost urmate de o serie de contestaţii similare, soldate în cele din urmă cu respingerea cererilor de către instanţe. Totodată, în Franţa şi Germania au existat situaţii în care candidaţi nemulţumiţi de procesul electoral au apelat la instanţe superioare, însă fără a reuşi anularea alegerilor.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti subliniază importanţa respectării cadrului legal şi a furnizării de probe concrete în orice proces de contestare electorală. Comisia Electorală Centrală a reiterat faptul că transparenţa şi corectitudinea au fost respectate pe tot parcursul procesului electoral, respingând orice suspiciune de manipulare a rezultatelor.
Între timp, Călin Georgescu a anunţat că va solicita sprijinul unor organizaţii internaţionale pentru monitorizarea procesului electoral în viitor şi pentru a asigura o transparenţă sporită în alegerile viitoare din România.
Surse: Agerpres, Mediafax, Reuters, Le Monde, Deutsche Welle.
