Pe scena globală, Națiunile Unite și-au intensificat apelurile pentru acțiuni imediate în fața crizei climatice, avertizând că nivelul mării crește într-un ritm alarmant, cel mai rapid din ultimii 3.000 de ani. Această creștere afectează în mod direct sute de milioane de oameni care locuiesc în zone de coastă, insule mici și orașe mari expuse la riscul inundațiilor și eroziunii. Odată cu topirea accelerată a ghețarilor și cu încălzirea oceanelor, țări precum Bangladesh, Maldive și părți din Florida sau Olanda se află sub amenințarea directă a pierderii de teritoriu.
Discuțiile din cadrul ONU se axează pe găsirea de soluții pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, un obiectiv ce devine din ce în ce mai dificil de atins. Liderii mondiali au discutat despre tranziția către surse de energie regenerabilă, reducerea emisiilor de carbon și necesitatea de a sprijini țările în curs de dezvoltare care sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. În paralel, valuri de căldură devastatoare au afectat recent Europa și America de Nord, în timp ce alte regiuni se confruntă cu secete severe sau furtuni tropicale tot mai puternice. Aceste fenomene extreme subliniază urgența unei acțiuni globale, iar summitul de la ONU a fost văzut ca un moment crucial pentru a revigora eforturile internaționale de combatere a crizei climatice(
)(
).
