Elena Lasconi, una dintre figurile tot mai proeminente ale scenei politice din România, a lansat o declarație incendiară, susținând că următorul președinte al țării ar trebui să retragă decorațiile oferite de Klaus Iohannis judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR). Afirmația sa a provocat un val de reacții și a deschis un nou front de dezbateri în jurul legitimității și moralității acestor distincții, acordate unor magistrați care au avut un rol esențial în deciziile de ultimă oră privind echilibrul de putere din România.
Fostă jurnalistă și actuală politiciană, Lasconi și-a construit imaginea pe un discurs direct, critic la adresa establishmentului politic. De această dată, ținta sa a fost sistemul de recompense acordate de președintele Iohannis unor oficiali din justiție, pe care ea îi consideră controversați. „Nu mi se pare normal ca judecătorii CCR să primească astfel de onoruri pentru decizii care au influențat profund democrația românească, iar unele dintre ele au fost chiar criticate la nivel internațional”, a declarat Lasconi, atrăgând rapid atenția opiniei publice.
Distincțiile acordate de Klaus Iohannis magistraților Curții Constituționale au fost un subiect sensibil încă din momentul în care au fost anunțate. Președintele a argumentat că aceste decorații au fost oferite pentru „servicii deosebite aduse justiției și statului de drept”, însă criticii săi au acuzat că ar fi fost o recompensă politică pentru decizii care au avantajat PNL și strategia sa de guvernare. Printre judecătorii care au primit aceste onoruri se numără nume importante, care au jucat un rol cheie în hotărârile legate de revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA, contestarea unor măsuri legislative și validarea unor decizii guvernamentale cu impact major.
În context internațional, România a fost adesea criticată pentru politizarea justiției, iar această dezbatere nu face decât să reaprindă temerile legate de independența instituțiilor-cheie. Comisia Europeană și organizațiile de monitorizare a statului de drept au subliniat în mai multe rânduri importanța separării puterilor și a evitării recompensării magistraților pentru decizii care pot fi interpretate ca fiind favorabile anumitor partide politice.
În rândul clasei politice, reacțiile la propunerea Elenei Lasconi au fost împărțite. O parte a opoziției a salutat inițiativa, considerând-o un gest necesar pentru restabilirea încrederii în justiție. Pe de altă parte, susținătorii fostului președinte Klaus Iohannis au catalogat declarațiile sale drept populiste și periculoase, acuzând-o că încearcă să-și construiască notorietatea pe un discurs anti-sistem, fără a propune soluții concrete.
Retragerea unor decorații acordate de un fost președinte ar putea fi un gest fără precedent în politica românească modernă și ar putea crea un precedent periculos în ceea ce privește stabilitatea și credibilitatea instituțiilor. Chiar și în democrațiile avansate, asemenea măsuri sunt extrem de rare și necesită argumente juridice solide pentru a fi implementate fără a deschide ușa unor abuzuri viitoare.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă va deveni un subiect major în campania electorală viitoare și dacă vreun candidat la președinție va îmbrățișa ideea lansată de Lasconi. Într-un peisaj politic tot mai fragmentat, orice astfel de declarație poate înclina balanța și poate transforma alegerile într-un referendum asupra moștenirii lăsate de Klaus Iohannis și a modului în care România va gestiona viitorul său juridic și instituțional.
Surse:
- Administrația Prezidențială
- Curtea Constituțională a României
- Comisia Europeană – Raport MCV
