Conflictul dintre Ucraina și Rusia intră într-o etapă tensionată, marcată de potențialele schimbări de echilibru strategic după ce SUA ar fi permis utilizarea de către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune ATACMS. Această decizie provoacă o reacție vehementă din partea Moscovei, care promite un răspuns „adecvat” și califică această mișcare drept o implicare directă a Statelor Unite în conflict.
Moscova: Retorica escaladării
Ministerul de Externe al Rusiei, prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, a transmis un avertisment ferm, afirmând că utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi teritoriul rus ar însemna „o schimbare radicală a naturii conflictului” și o implicare explicită a NATO. În sprijinul acestei poziții, Vladimir Putin a reiterat amenințările cu „consecințe grave” în cazul folosirii armamentului occidental pentru atacuri directe asupra Rusiei, inclusiv cu ajutorul informațiilor furnizate prin sateliții americani sau europeni.
Această declarație indică o linie roșie clară a Moscovei: orice atac pe teritoriul rus va fi considerat un act de agresiune al NATO, justificând un răspuns militar proporțional. În același timp, Kremlinul își consolidează pozițiile în regiunile aflate sub control, transferând resurse militare și îmbunătățind sistemele de apărare aeriană, cum ar fi S-400, pentru a neutraliza amenințările potențiale.
Decizia Washingtonului: calcul politic și militar
Surse neconfirmate sugerează că președintele Joe Biden, în ultimele luni ale mandatului său, a autorizat utilizarea de către Ucraina a rachetelor ATACMS. Acest armament avansat, cu o rază de acțiune de 300 km, era de mult timp cerut de Volodimir Zelenski pentru a viza infrastructura logistică și centrele de comandă ruse.
Cu toate acestea, decizia pare a fi dictată mai degrabă de contextul politic intern din SUA decât de o schimbare majoră de strategie. Joe Biden, confruntat cu o opoziție tot mai vocală a republicanilor, printre care Donald Trump, a adoptat o abordare prudentă, limitând numărul de rachete și condiționând utilizarea lor. Ucraina ar putea primi astfel un sprijin tactic, dar insuficient pentru a schimba cursul conflictului pe termen scurt.
Consolidarea pozițiilor ruse: realități de pe teren
Pe frontul din Ucraina, armata rusă continuă să avanseze, profitând de avantajele numerice și logistice. Potrivit unei analize realizate de Institutul american pentru Studiul Războiului, trupele ruse au ocupat doar în noiembrie aproximativ 458 km², consolidându-și pozițiile în regiunile ocupate. Estimările sugerează că ofensiva rusă ar putea depăși recordul din octombrie, ceea ce ar consolida controlul Moscovei asupra unor teritorii-cheie, inclusiv în Donbas.
Un înalt responsabil militar francez a declarat că avantajul rămâne de partea Rusiei: „Dacă privim rece raportul de forțe, avantajul este clar în tabăra rusă.” În acest context, utilizarea rachetelor ATACMS ar putea ajuta Ucraina să lovească puncte logistice critice, dar impactul depinde de numărul și eficiența rachetelor furnizate.
Limitările și provocările utilizării ATACMS
Deși ATACMS reprezintă un salt tehnologic semnificativ pentru arsenalul ucrainean, eficiența lor este subminată de mai mulți factori. Rusia și-a relocat deja infrastructura militară critică în afara razei de acțiune a acestor rachete, iar sistemele sale de apărare antiaeriană, precum S-400, sunt concepute să contracareze astfel de amenințări. În plus, capacitatea Ucrainei de a utiliza aceste rachete pe linia frontului este limitată, deoarece lansatoarele pot deveni ținte vulnerabile pentru trupele ruse.
Un analist militar rus, Aleksandr Kramcihin, a minimalizat impactul acestor rachete, afirmând că „nu le puteți utiliza direct de pe linia frontului, pentru că lansatoarele nu vor supraviețui mult timp acolo.” De asemenea, numărul redus de rachete pe care Ucraina îl poate primi reprezintă o altă constrângere majoră.
Implicațiile politice și militare ale escaladării
Autorizarea utilizării rachetelor cu rază lungă de acțiune deschide un nou capitol în conflictul din Ucraina, dar implică riscuri semnificative. Moscova ar putea folosi acest pretext pentru a justifica o escaladare suplimentară, atât pe teren, cât și în retorica internațională, consolidându-și astfel susținerea internă.
Pe de altă parte, decizia Washingtonului reflectă o schimbare de paradigmă, marcând o dorință de a sprijini Ucraina fără a depăși complet linia de implicare directă. Această abordare echilibrată urmărește să mențină sprijinul aliaților europeni și să evite o confruntare deschisă cu Rusia.
Concluzie: un conflict cu mize globale
Răspunsul Rusiei la decizia americană, combinat cu noile avansuri militare pe teren, sugerează că conflictul din Ucraina este departe de a se încheia. Cu o iarnă dificilă în față și cu presiuni tot mai mari asupra ambelor tabere, miza rămâne ridicată, nu doar pentru cele două națiuni implicate, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Rachetele ATACMS pot influența temporar dinamica conflictului, dar nu vor schimba fundamental raportul de forțe fără o implicare mai directă a NATO sau o schimbare majoră de strategie.
