Luni, Curtea de Apel București a respins cererile de recuzare formulate de avocații lui Călin Georgescu împotriva judecătoarei Cristina Ardeleanu, decizia stârnind reacții aprinse. Hotărârea a fost pronunțată într-un climat tensionat, având în vedere miza procesului: contestarea anulării alegerilor prezidențiale, un subiect care a polarizat opinia publică. Decizia instanței a fost considerată „neîntemeiată,” iar recursul poate fi formulat doar odată cu judecarea fondului.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu este acuzată de avocații lui Georgescu că nu ar fi imparțială, pe motiv că soțul acesteia activează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. În plus, apărarea susține că aceasta s-ar fi antepronunțat în cadrul procesului, alimentând speculațiile despre un eventual conflict de interese. Georgescu a făcut un apel emoționant către judecătoare, cerându-i să fie „leoaica ce apără poporul român,” o declarație care a subliniat încărcătura simbolică și emoțională a acestui caz.
Contextul procesului este însă și mai complicat. Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și o serie de instituții de stat, inclusiv Guvernul, Ministerul Apărării și Serviciul Român de Informații. Obiectivul principal este anularea unor hotărâri controversate ale BEC prin care întregul proces electoral a fost anulat și reluarea alegerilor prezidențiale de la zero.
Problemele au început pe 6 decembrie, când Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Georgescu, invocând documente desecretizate ale CSAT. Aceste documente au scos la iveală nereguli grave în finanțarea campaniei electorale, unde raportările către Autoritatea Electorală Permanentă au indicat cheltuieli zero, în contrast cu informațiile din surse oficiale care sugerează că finanțarea ar fi fost realizată de Bogdan Peșchir, cu un buget estimat la un milion de euro. Campania a fost derulată preponderent pe platforma TikTok, o decizie strategică ce a atras atenția publicului tânăr, dar și a instituțiilor statului.
Documentele desecretizate de CSAT au mai relevat și implicarea unui actor cibernetic statal, identificat drept Rusia, în infrastructurile IT&C care susțin procesul electoral. Potrivit SIE, aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de influențare a agendei publice în România. În special, documentele susțin că Rusia încearcă să alimenteze nemulțumirile sociale, să susțină candidați eurosceptici și să slăbească sprijinul României pentru Ucraina, prin manipularea opiniei publice și organizarea de proteste care să schimbe prioritățile politice ale țării.
Această combinație de acuzații, de la finanțări controversate la imixtiuni cibernetice, a ridicat întrebări fundamentale despre integritatea alegerilor în România. Decizia Curții Constituționale și implicarea serviciilor secrete au adus la suprafață fragilitatea proceselor democratice într-un context geopolitic marcat de tensiuni crescute.
Procesul devine astfel nu doar o confruntare juridică, ci și un test pentru democrația românească. Observatorii internaționali urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor, având în vedere implicațiile acestui caz asupra securității electorale și a imaginii României ca stat membru al Uniunii Europene. Criticii susțin că situația reflectă o vulnerabilitate instituțională ce necesită măsuri urgente pentru a proteja procesele democratice de influențele externe și neregulile interne.
Cazul rămâne în desfășurare, iar decizia pe fond, așteptată cu mare interes, ar putea avea consecințe semnificative pentru viitorul politic al țării și pentru reputația instituțiilor sale judiciare.
Surse: Financial Times, raport SIE.
