Într-o decizie care a stârnit controverse, Curtea de Apel București a admis o contestație formulată de omul de afaceri Dragoș Săvulescu și a dispus anularea condamnării de cinci ani și jumătate de închisoare în celebrul dosar al retrocedărilor ilegale din stațiunea Mamaia. Hotărârea vine după ce Săvulescu a fost judecat și a executat parțial pedeapsa în Italia, unde fugise pentru a evita încarcerarea în România.
Un Parcurs Juridic Controversat
În anul 2019, Săvulescu, fost acționar al clubului Dinamo, a primit o condamnare definitivă pentru implicarea într-un amplu dosar de corupție privind retrocedări ilegale de terenuri din Constanța și Mamaia. În loc să își ispășească pedeapsa în România, acesta a fugit în Italia înainte de pronunțarea sentinței.
Curtea de Apel din Napoli a refuzat cererea de extrădare formulată de autoritățile române, aplicând în schimb o pedeapsă redusă și parțial suspendată. De asemenea, omul de afaceri a beneficiat de un decret de grațiere, ceea ce i-a diminuat condamnarea cu trei ani. Pentru restul pedepsei, Săvulescu a fost plasat sub control judiciar, fiind obligat să respecte restricții de circulație și să se prezinte periodic la autorități.
Motivarea Instanței Române
Judecătorii de la Curtea de Apel București au considerat că pedeapsa a fost deja executată conform legislației italiene. Aceștia au argumentat că o nouă executare a sentinței în România ar încălca principiul libertății de circulație garantat cetățenilor Uniunii Europene și ar constitui o ingerință în drepturile fundamentale.
Instanța a dispus retragerea mandatului european de arestare emis în 2019 și a anulat mandatul național de executare. Această hotărâre, însă, nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile.
Reacții Publice și Perspective Legale
Cazul lui Dragoș Săvulescu a declanșat un val de critici în spațiul public. Mulți consideră că justiția română a eșuat în a aduce în fața legii o persoană condamnată într-un dosar de corupție major. Pe de altă parte, avocații săi susțin că decizia respectă legislația europeană privind recunoașterea reciprocă a sentințelor penale între statele membre UE.
Juriști și specialiști în drept penal au subliniat că sistemele judiciare naționale au obligația de a respecta hotărârile emise de instanțele altor state membre UE, în baza principiului încrederii reciproce.
