La un an de la lansarea sa oficială, Sistemul Garanție-Returnare (SGR) din România trece printr-o etapă semnificativă de transformare, menită să răspundă provocărilor întâmpinate de populație și de infrastructura dedicată reciclării. Implementat inițial ca un mecanism menit să încurajeze colectarea și reciclarea sticlelor și a dozelor din plastic sau metal, sistemul a întâmpinat o serie de dificultăți în gestionarea volumului mare de ambalaje returnate, dar și în educarea consumatorilor cu privire la procesul corect de utilizare.
Unul dintre principalele obstacole constatate în primul an de funcționare a fost lipsa unui număr suficient de puncte de colectare bine echipate și distribuite uniform pe teritoriul țării. Cozile interminabile formate în fața aparatelor de colectare și disfuncționalitățile tehnice ale acestora au generat frustrare în rândul cetățenilor, determinându-i pe mulți să abandoneze inițiativa, în ciuda pierderilor financiare directe. Deși taxa de 50 de bani aplicată fiecărui ambalaj returnabil ar fi trebuit să constituie un stimulent, procesul greoi a dus la o scădere semnificativă a gradului de implicare a publicului.
Pentru a remedia aceste deficiențe și a spori eficiența sistemului, autoritățile și operatorii privați au anunțat o serie de măsuri noi. Printre acestea se numără extinderea rețelei de puncte de reciclare, cu un accent deosebit pe mediul rural și orașele mai mici, unde accesul la aparatele SGR a fost mult mai redus. De asemenea, au fost stabilite parteneriate cu lanțuri de magazine pentru a integra mai multe aparate în locațiile existente și pentru a asigura funcționarea lor continuă.
Un alt aspect important al reformei îl constituie digitalizarea procesului de reciclare. Se urmărește implementarea unei aplicații mobile care să permită utilizatorilor să localizeze cel mai apropiat punct de colectare, să verifice disponibilitatea acestuia și să primească notificări cu privire la eventuale disfuncționalități. În plus, autoritățile analizează posibilitatea introducerii unui sistem de recompense suplimentare pentru cei care depășesc un anumit prag de reciclare lunar, încurajând astfel participarea activă și constantă.
Pe lângă aceste măsuri, campaniile de informare publică vor juca un rol esențial. Prima etapă a SGR a arătat clar că mulți români nu au înțeles pe deplin cum să utilizeze sistemul sau unde pot returna ambalajele. Prin urmare, inițiativele de educare vor pune accent pe clarificarea pașilor de urmat și pe evidențierea beneficiilor pe termen lung, atât pentru mediu, cât și pentru economie.
Reacțiile internaționale la implementarea SGR din România sunt amestecate. Pe de o parte, experții din domeniul sustenabilității salută inițiativa, considerând-o un pas important în combaterea poluării cu plastic. Pe de altă parte, criticii subliniază că lipsa unei planificări adecvate a făcut ca sistemul să fie mai degrabă o povară pentru consumatori decât o soluție reală. Exemple din alte țări, precum Germania sau Norvegia, unde astfel de programe funcționează cu succes de ani de zile, oferă lecții valoroase pentru optimizarea SGR în România.
Pe termen lung, obiectivul principal al Sistemului Garanție-Returnare rămâne reducerea cantității de deșeuri care ajung în gropile de gunoi și promovarea unei economii circulare. Modificările anunțate reprezintă un pas necesar în această direcție, iar succesul lor depinde în mare măsură de colaborarea între autorități, operatori privați și cetățeni.
Transformarea SGR este privită ca un moment crucial în lupta împotriva poluării și o oportunitate de a transforma România într-un model de bune practici în regiune. Cu investițiile și reformele potrivite, sistemul ar putea deveni un exemplu de succes pentru alte țări care se confruntă cu probleme similare.
Surse: Metarom.ro, Euronews Green, The Recycling Partnership Reports.
